Comuna Cărpineni ocupă locul doi în Europa după numărul populaţiei şi ca suprafaţă. Pe parcursul ultimilor ani comuna a fost afectată de mai multe probleme de ordin social, economic, instituţional şi ecologic, rezultate, în special, din reformele implementate în sectorul agrar, migraţia populaţiei apte de muncă, îmbătrînirea populaţiei, degradarea capitalului uman etc. Este în continuă decădere statutul social al gospodăriei rurale, aceasta compunîndu-se cu precădere din pensionari, şomeri şi femei casnice.
Atestată pentru prima dată la 1 iunie 1768 cu numele de „Cărpinenii dinspre Sărata”, aşezată pe locul actualei moşii Seliştea, Cărpineni se va strămuta pe locul actualului centru al comunei în jurul anului 1812, unde se va contopi cu seliştile Scorţeşti, Mărgelaţi şi Tacu.
Din prima jumătate a secolului al XX-lea Cărpineni va administra satul Topor, cu care se va contopi devenind o mahala a Cărpinenilor. Din 1986 Cărpineni va primi în administraţia sa şi satul Horjeşti, aflat la 4 km S-E.
Despre provenienţa toponimului Cărpineni documentele nu ne vorbesc nimic, în prezent existând mai multe ipoteze despre etimologia acestui cuvânt.
Ştefan Holban este de părerea că denumirea satului provine de la o boieroaică, care se numea Cărpineanca şi căreia i-ar fi aparţinut satul înainte de a-l vinde unor răzeşi veniţi din alte părţi, şi care ar fi hotărît strămutarea satului din Selişte, atrăgând de partea lor şi pe săteni.
A. Ieremia este de aceeaşi părere, spunând că toponimul ar putea să reprezinte pluralul antroponimului Cărpineanu, care în prezent este atestat printre antroponimele din Cărpineni, cât şi din alte localităţi.
A. Ieremia nu exclude însă şi o altă explicaţie a toponimului Cărpineni: “Toponimul este format de la numele arborelui carpen (Carpinus Butulus) şi sufixul – eni care indică originea locuitorilor”. Cărpinenii, prin urmare, ar fi trebuit să însemne “oamenii dintr-un loc numit Carpen”.
A doua versiune pare a fi cea corectă din următoarele cauze:
• Arborii de carpen, foarte rari în Basarabia, se întâlnesc, deşi puţini la număr, în Pădurea Mare ce se află alături de moşia Selişte, vechea vatră a Cărpinenilor.
• Valea Seliştei şi Valea Turcului ce se unesc lângă satul Orac poartă numele de Valea Carpeni (25km) şi Valea Cărpineni (15km). Valea Carpini în dreptul satului Orac îşi schimbă denumirea în Valea Orac.
Locuitorii sunt de origine răzăşească, deci nu puteau aparţine unei proprietărese a moşiei, însă puteau arenda o asemenea moşie.