Atribuirea unor obligații casnice este una dintre cele mai bune metode de a responsabiliza un copil. Prin intermediul lor, părinţii îi arată că membrii familiei trebuie să colaboreze pentru bunul mers al casei şi că fiecare dintre ei trebuie să aducă o contribuţie în acest sens. Pe lângă sentimentele de cooperare şi de responsabilizare pe care le creează, activitățile casnice au şi avantajul că îl fac pe copil mai îndemânatic.
Totuși, există suficiente cazuri cînd educarea copiilor este transformată de către părinți sau alți adulți într-un proces negativ: exploatarea copilului prin muncă.
În acest sens, Avocatul Poporului vine cu explicații și precizări:
,,În Moldova există probleme serioase la capitolul protecția copilului de exploatarea prin muncă. Copiii sunt supuși muncilor grele, periculoase și de durată. Ei sunt antrenați în muncile agricole, din gospodăriile casnice, din industria de construcții, frecvent devin victime ale traficului de ființe umane, atrași în activități ilegale precum cerşetoria, traficul de droguri. Prevenirea fenomenului de exploatare a copiilor prin muncă va fi unul dintre domeniile prioritare din activitatea Avocatului Poporului pentru protecția drepturilor copilului în anul 2018”.
Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului a precizat că prin exploatarea prin muncă a copilului se subînțeleg:
- – activităţi economice contra unor plăţi, achitate în bani, produse şi mărfuri sau în contul unor datorii ale adulţilor;
- – munci prestate de copii sub vârsta minimă de angajare (16 ani sau 15 ani – cu permisiunea părinţilor sau a tutorelui);
- – condiţii de muncă periculoase;
- – durata excesivă a zilei/săptămânii de lucru, care depăşeşte numărul maximal de ore de muncă, admis de lege (24 de ore pe săptămână pentru salariaţii în vârstă de la 15 la 16 ani şi 35 de ore pentru cei cu vârsta de la 16 la 18 ani);
- – folosirea copiilor pentru activităţi ilegale (cerşetorie, trafic de droguri, prostituţie/ pornografie infantilă etc.);
- – limitarea accesului la studii din cauza implicării în munci.
În anul 2017, Ombudsmanul a efectuat mai multe vizite de documentare în teritoriu și a stabilit că în Republica Moldova copiii frecvent sunt antrenați în munci agricole, ceea ce presupune utilizarea unui echipament periculos, a pesticidelor, ridicarea unor greutăți mari, și poate afecta dezvoltarea fizică a copilului. Copiii sunt utilizați în industria de construcții, efectuează lucrări la înălțimi mari și ridică greutăți peste măsura posibilităților lor, fără respectarea normelor de protecţie şi de securitate a muncii.
Sunt frecvente cazurile de folosire a copiilor la cerșit și în calitate de „vânzători” pentru produsele comercializate de părinți. Copiii muncesc în gospodării în contul datoriilor părinților sau contra unor sume de bani sau bunuri: produse alimentare, haine, alcool etc. pentru a-și ajuta familia. Astfel, copiii devin servitori sau dădacă pentru alți copii; deseori sunt impuşi să îndeplinească sarcini obositoare şi, uneori, înjositoare. În asemenea cazuri copiii lucrează multe ore în şir. Implicarea copiilor în munci în cadrul propriei gospodării, în condiţii de izolare socială: dereticarea în casă şi în curte, îngrijirea fraţilor şi surorilor mai mici, gătitul bucatelor, spălatul, lucrul în grădină, îngrijirea şi hrănirea animalelor domestice, curăţarea grajdului pentru vite şi a coteţului păsărilor, tăiatul lemnelor, căratul apei etc., se consideră o normalitate în gospodăriile rurale, mai ales în timpul vacanțelor. Acestor activități se adaugă mulsul vacilor, ciobănitul, lucrul la stână sau în fermele de păsări, munca în câmp. Părinții nu conștientizează pericolul la care își expun copiii, iar copiii, dependenți de părinți, nu pot să riposteze.
„Statul este obligat să se asigure ca nici un copil să nu fie implicat în munci care nu sunt oportune vârstei și dezvoltării acestuia, indiferent dacă acestea sunt de natură familială sau comercială. Totodată societatea trebuie să înțeleagă că până la vârsta de 15 ani nu putem vorbi de munca copiilor, ci doar de activități în gospodărie, care pot să dezvolte deprinderile de viață ale copilului și care, obligatoriu, trebuie să fie în corespundere cu vârsta și dezvoltarea copilului.”
Statul urmează să dezvolte programe locale de angajare în câmpul muncii a membrilor adulţi ai familiilor în care persistă fenomenul muncii copilului. Se mai impune schimbarea atitudinii membrilor comunităţii faţă de implicarea copiilor în muncă; responsabilizarea mediului de afaceri care trebuie să apere activ interesele copiilor și prin modelul lor să devină un exemplu de încadrare corectă a unui copil în câmpul muncii; activităţi de modificare a atitudinii minorilor faţă de şcoală şi față de implicarea lor în cele mai grave forme de muncă. Nu în ultimul rând, copiilor victime ale exploatării prin muncă trebuie să le fie asigurată reabilitarea corespunzătoare.