Uneori vecinii se ceartă între ei, iar uneori ajung chiar și în fața instanței! Din motive diferite: gardul nu a fost construit cum trebuie, construcția nu e amplasată la distanța corespunzătoare, copacul crește pe hotar… Pentru a rezolva astfel de divergențe, Codul Civil explică cum trebuie să fie relațiile între vecini. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenţe reciproce.
Astfel, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lângă respectarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc.
Totodată, proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influențele de pe terenul vecin, cum ar fi: gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, căldura, vibraţia sau o altă influenţă similară, dacă aceasta nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. Totuși, dacă unul dintre vecini este obligat să suporte o asemenea influenţă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile, proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenţa o compensaţie corespunzătoare în formă bănească.
Conform legii, orice construcţie, lucrare sau plantaţie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanţe minime faţă de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Arborii, cu excepţia celor mai mici de doi metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii, trebuie sădiţi la distanţa stipulată de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar. În caz de nerespectare a acestei distanţe, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori tăierea la înălţimea cuvenită a arborilor, plantaţiilor ori gardurilor, pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate. În cazul fructelor căzute din pomi pe terenul vecin, ele se consideră fructe de pe acel teren. Proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile și ramurile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin.
Dacă proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcţii, a construit dincolo de limita terenului său, fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului, dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. Mai mult decît atît, orice proprietar este obligat ca, după primirea unui aviz scris sau verbal de la vecin, să-i permită accesul pe teritoriul său, pentru efectuarea şi întreţinerea construcţiei, plantaţiei sau efectuarea unor altor lucrări. În cazul în care există pericolul prăbuşirii construcţiei de pe terenul vecin peste terenul său, proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol.
Totodată, Codul Civil reglementează și unde trebuie să picure apa de pe streșină. Astfel, acoperişul trebuie să fie construit în așa fel, încât apa, zăpada sau gheaţa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului.
La fel, un proprietar poate cere vecinului să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. Cheltuielile se împart între vecini în mod egal, dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel.
Dacă vecinii nu pot ”împărți” hotarul și este imposibilă determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porţiunea disputată. Dacă determinarea hotarului duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite, în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului, hotarul se stabileşte, la cererea unei părţi, de către instanţa de judecată.
Sursa: